miercuri, 16 februarie 2011

Peste ani si ani




Vremea era mohorata, strazile murdare, iar trecatorii erau grabiti fiecare gonind prin propria lor viata. Ea nu se grabea. Mai avea timp pana la inceperea cursului. Oricum isi propusese sa ia o gura de aer in acea zi, sa se plimbe singura prin oras, sa cerceteze chipurile oamenilor. Isi stranse paltonul in jurul taliei, netezi usor cutele fustei si isi continua drumul prin multime.

" - Ce ciudat, ma plimb aici, acum, in acest oras fara nici o grija. Am douazeci si sase de ani, sunt tanara, frumoasa si ma simt atat de bine in propria piele. Unii oameni ma privesc prea insistent. Oare stau prea incruntata? Sau zambesc fara rost pentru mintea lor obosita? Acum sase ani ma plimbam pe aceleasi strazi. Si au zburat anii ca niste clipe si vor zbura in continuare. Oare ... Oare cum voi fi peste douazeci de ani?! Nu stiu, grea intrebare, greu se contureaza imaginea. Imi inchipui ca in suflet voi fi aceeasi, chiar daca timpul isi va mai lasa amprenta asupra trupului. Sau poate de abia atunci voi simti cu adevarat ce inseamna frumuseata, feminitatea si increderea in propriile forte. "

Sunetul tocurilor pe asfalt o trezi pe moment din lumea cugetarilor. Privi fetele oamenilor. Fiecare era prins in propria lume a gandurilor.

" - Oare ei se gandesc la trecut, la viitor, la nemurire, la relativitatea timpului? Sau isi traiesc pur si simplu viata asa cum vine? Cine este mai fericit? Cei care au o multime de intrebari, care cauta raspunsurile sau cei care traiesc doar clipa prezenta fara sa se intrebe de ce? Oare in ce consta echilibrul? "

Un sentiment straniu o cuprinse. O caldura placuta ii invada trupul, o lumina, un preaplin de fericire si implinire si nu stia de unde vine. Din fata ei se vedea conturandu-se silueta unei femei. Mergeau una in fata celeilate si fiecare din ele se gandea la cea din fata ei. Una se gandea cum va fi peste douazeci de ani, alta isi amintea cum a fost cu douazeci de ani in urma. Aceeasi strada, aceeasi vreme, pana si brazii au ramas aceeasi. La un moment dat gandurile lor au devenit una. S-au privit in ochi fara sa stie, ramanand doar cu un sentiment de implinire si undeva departe rasuna sunetul tocurilor pe asfaltul umed.

De ce te iubesc?!




Era la rascruce de drumuri. Se uita in stanga, se uita in dreapta. Dar cel mai adesea isi intorcea capul inspre trecut. In fata, viitorul era incert, o inspaimanta. Daca tot ce a cladit pana atunci va cadea ca un castel de nisip sub valurile vietii?

- Nu, nu stiu incotro sa o iau. Indiferent ce aleg tot in fata sunt nevoita sa merg. Dar cum voi merge? Cu cine voi merge?
Doar trecutul era sigur. Acolo avea o certitudine, acolo era tot ceea ce Ea a simtit. Nu mai conta daca si El a simtit. Ea a simtit. Ea a trait. Ea a iubit. Ea inca iubeste.
- Ah < de ce ma iubesti? >, m-ai intrebat. De ce te iubesc? La inceput nu mi-am pus aceasta intrebare. Te iubeam pentru ca pur si simplu te iubeam. Nu conta de ce. Apoi am inceput sa ma indoiesc de iubirea mea. Daca e doar o iluzie, o amagire, daca e trecatoare, daca cineva se juca cu mintea si sufletul meu? Si atunci am intors capul ... in trecut. Mi-ai rascolit amintirile.
Mmm, ador mirosul tau. Ma inebuneste! E atat de senzual, de masculin, de excitant. Iubesc conturul buzelor tale si saruturile fierbinti. Iubesc forma ochilor tai, iubesc sprancenele tale care-i incadreaza perfect. Iubesc rotundul fetei tale, iubesc si parul tau puternic si incapatanat. Dar cel mai tare iti iubesc bratele. Bratele goale, barbatesti. Ador sa-mi plimb palmele de-a lungul bratelor tale, sa le simt caldura, parul ciufulit, sa simt linia fina a degetelor tale perfecte.
Iti iubesc sensibilitatea si stoicismul cu care privesti cu mine si cele mai siropoase filme de dragoste. Iti iubesc rabdarea atunci cand sunt mult prea mofturoasa pana si pentru mine. Iubesc increderea in tine si puterea de care dai dovada chiar si in cele mai grele momente din viata. Iti iubesc calmul si increderea in viitor. Iubesc stabilitatea pe care o dai celor din jur. Iubesc figura ta impaciuitoare atunci cand gresesti. Iubesc inteligenta ta si spiritul tau descurcaret.
Iti iubesc ochii albastri!